1814: Iluminatul public din Bucuresti este consemnat in vremea lui Caragea. Acesta aseaza felinare pe Podul Mogosoaiei din sapte in sapte case.
1831: Pavel Kiseleff reglementeaza iluminatul orasului cu felinare “incrucisate”, asezate alternativ de o parte si de alta a ulitelor, la departare de 10 stanjeni (circa 20 de metri) unul de altul si care luminau “cu untdelemn sau untura de peste”.
1831: Pavel Kiseleff reglementeaza iluminatul orasului cu felinare “incrucisate”, asezate alternativ de o parte si de alta a ulitelor, la departare de 10 stanjeni (circa 20 de metri) unul de altul si care luminau “cu untdelemn sau untura de peste”.
1857: Bucurestii devin primul oras din lume in care se introduce iluminarea publica cu lampi cu petrol- Viena va aplica inventia trei ani mai tarziu. Lampile cu petrol le inlocuiau pe cele cu ulei de rapita existente din 1854, Teatrul Mare fiind unul din beneficiari.
1870: Societe Generale d’Eclairage et Chauffage par le Gaz en Roumanie construieste Uzina de Gaz Filaret si incepe constructia retelei de distributie a gazului in Bucuresti.
1882-1883: Primele instalatii electrice din Bucuresti pentru o expozitie temporara de iluminat al exteriorului Palatului Regal si a Palatului Cotroceni. Prima centrala a fost amplasata pe terenul din Calea Victoriei, unde mai tarziu s-a infiintat Biblioteca Fundatiei Regale, in prezent Biblioteca Centrala Universitara. De la aceasta centrala plecau doua linii electrice, una subterana pentru iluminatul exterior al Teatrului National din Calea Victoriei si a doua, un an mai tarziu, in solutia aeriana, pe strazile Stirbei Voda, Plevnei si Panduri (in total 4 km), pentru iluminatul Palatului Cotroceni.
1885: Este pus in functiune iluminatul exterior al Teatrului National, cu ocazia premierei piesei de teatru D`ale carnavalului de I.L.Caragiale. Teatrul National din Bucuresti devine astfel al treilea teatru din Europa iluminat electric. In 1885, orasul Bucuresti realizeaza o premiera europeana: iluminatul electric al unui spital – Spitalul Militar.
1889: Primele instalatii de iluminat electric al strazilor din Bucuresti, au fost realizate pe bulevardele Carol I, Elisabeta si pe Sos. Kiseleff si erau alimentate de prima centrala hidroelectrica din tara, cea de la Grozavesti. Iluminarea Gradinii Cismigiu.
1897: Incepe sa functioneze uzina electrica care alimenta instalatiile de iluminare ale Garii de Nord.
Uzina de Gaz Filaret, inaugurată la 31 octombrie 1871, a asigurat introducerea sistemului de iluminat stradal, prin intermediul felinarelor cu gaz aerian (785 de felinare în 1871). În 1880, uzina devine „Compagnie du gaz de Bucarest“, care în 1906 se transformă în „Societatea generală de gaz şi electricitate din Bucureşti“ funcţionând astfel până în anul 1946.
1887: in incinta Atelierului Central de Locomotive si Vagoane Bucuresti a fost construita o uzina de gaz care alimenta instalatiile din Gara Targovistei.
1882-1883: Primele instalatii electrice din Bucuresti pentru o expozitie temporara de iluminat al exteriorului Palatului Regal si a Palatului Cotroceni. Prima centrala a fost amplasata pe terenul din Calea Victoriei, unde mai tarziu s-a infiintat Biblioteca Fundatiei Regale, in prezent Biblioteca Centrala Universitara. De la aceasta centrala plecau doua linii electrice, una subterana pentru iluminatul exterior al Teatrului National din Calea Victoriei si a doua, un an mai tarziu, in solutia aeriana, pe strazile Stirbei Voda, Plevnei si Panduri (in total 4 km), pentru iluminatul Palatului Cotroceni.
1885: Este pus in functiune iluminatul exterior al Teatrului National, cu ocazia premierei piesei de teatru D`ale carnavalului de I.L.Caragiale. Teatrul National din Bucuresti devine astfel al treilea teatru din Europa iluminat electric. In 1885, orasul Bucuresti realizeaza o premiera europeana: iluminatul electric al unui spital – Spitalul Militar.
1889: Primele instalatii de iluminat electric al strazilor din Bucuresti, au fost realizate pe bulevardele Carol I, Elisabeta si pe Sos. Kiseleff si erau alimentate de prima centrala hidroelectrica din tara, cea de la Grozavesti. Iluminarea Gradinii Cismigiu.
1897: Incepe sa functioneze uzina electrica care alimenta instalatiile de iluminare ale Garii de Nord.
1900: Din cauza existentei concesiunii iluminatului cu gaz, infiintarea unei uzine electrice centrale pentru intregul oras nu a inceput decat in 1900, in timpul primariatului lui Barbu Delavrancea. Deoarece concesiunea pentru iluminatul Capitalei, incheiata pentru 40 de ani ( 1868-1908), se apropia de sfarsit, primarul Barbu Delavrancea, a purtat tratative cu reprezentantii Companiei de Gaz, care cautau sa obtina o noua concesiune. In actul de concesiune incheiat in 1868, era prevazuta, in articolul nr.15 introducerea in iluminatul public al orasului a oricarei noi investitii care ar putea fi utila si avantajoasa, pe cheltuiala companiei concesionare. Pe baza acestui articol, primarul a solicitat introducerea iluminatului electric in locul celui cu gaz.
1906: Societatea Generala de Gaz si Electricitate din Bucuresti a inceput constructia Uzinei Electrice Filaret ( situata pe vechiul teren al Uzinei de Gaz) si a retelei electrice de distributie, precum si extinderea retelei de gaz.
1908: Uzina termoelectrică de la Filaret, dată în exploatare în septembrie 1908, avea instalate motoare Diesel de 675 CP, cele mai puternice grupuri de acest fel, din Europa epocii, care lucrau într-o centrală electrică.
1908: Uzina termoelectrică de la Filaret, dată în exploatare în septembrie 1908, avea instalate motoare Diesel de 675 CP, cele mai puternice grupuri de acest fel, din Europa epocii, care lucrau într-o centrală electrică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu