Evolutia aprovizionarii cu apa a orasului

Alexandru Ipsilanti a fost primul care s-a ocupat de problema apei, infiintand in 1777 doua fantani sau cismele cu apa captata de la niste izvoare si adusa pe apeducte din olane. Una era pe Podul Mogosoaiei langa Sarindari si alta pe langa Sf. Gheorghe.

Străzile Mihai Vodă şi Lipscanii Noi erau separate în trecut de ,,o insulă imensă’’, un maidan, plin de movile de gunoaie, situate chiar pe locul vechiului Castel de apă al Bucureştilor. Casa Apei sau Stabilimentul Fântânilor a fost construită în 1846-1847 şi a început a funcţiona în 1848, având ca utilitate pomparea apei în cişmelele oraşului, însă instalaţia – adusă din străinătate şi întreţinută de nişte francezi  - a funcţionat prost până prin 1888. Cu vremea s-a ruinat, iar pe la 1906 a fost dărâmată (B.Solacolu, Evocări, confesiuni, portrete, în Gh.Parusi, Cronica Bucureştilor);

Se planuise sa se ridice la Bucuresti o statuie generalului Kiseleff si se prevazusera si fondurile necesare (15000 galbeni) cand generalul multumind, refuza in 1843 onoarea ce I se facea adaugand ca ar prefera sa se intreprinda o lucrare de utilitate publica. S-a hotarat atunci sa se infiinteze  o serie de cismele cu apa filtrata din Dambovita. O masina hidraulica actionata cu aburi pentru pomparea apei in cismelele orasului a fost adusa de la Paris si instalata intr-o cladire ridicata in 1846 pe malul stang al Dambovitei, pe locul unde a fost “Vama Postei”. “Casa Apei “ sau “Stabilimentul Fantanilor “ a inceput a functiona in 1848.

Cu prilejul inaugurarii cismelelor (una  exista pe Str. Franzelarilor colt cu Silvestru) s-a batut o medalie comemorativa in 1846.

Apa Dambovitei era filtrata prin filtre de lana. Aceste filtre erau detestabile si din primul an au devenit inutilizabile, dar s-a continuat furnizara de apa locuitorilor, care acum era nefiltrata. 

Instalatia avea putere sa duca apa pana la fantanile de la Sosea (in 1847 s-au inaugurat intr-un cadru festiv fantanile cu jocuri de apa de pe Soseaua Kiseleff, de langa Biserica Mavrogheni, impreuna cu Parcul Kiseleff, opera arhitectului peisagist Meyer, acelasi care a creat si Gradina Cismigiu; parcul Kiseleff avea trei pavilioane pentru muzica militara si un lac, azi secat)