vineri, 9 noiembrie 2012

Catedrala si platoul Patriarhiei, necropola domneasca

Fiind destinată spre a fi necropolă domnească, în această biserică şi-au găsit somnul de veci, atât în perimetrul Catedralei, cât şi în cel de lângă, peste 100 de personalităţi, mitropoliţi şi domnitori ai Ţării Româneşti, precum şi importanţi binefăcători ai acestei Catedrale. Doar scoaterea pietrelor de mormânt nu mai atestă acest fapt, întrucât în timpul restaurărilor care au urmat, toate aceste pietre de mormânt au fost scoase, mai târziu fiind folosite la zidirea cornişei bisericii. Dintre monumentele funerare care au existat în vechime pe acest platou, unul singur se mai află astăzi alături de absida altarului, spre nord-est, la proscomidiar, cel al mitropoliţilor Teodosie, decedat în 1708, şi Ştefan II, răpus de ciumă, în 1738 la Mănăstirea Căldăruşani, şi îngropat la Mitropolie, alături de Teodosie, dascălul său.

Palatul Bancii Nationale

În imediata apropiere a impunătoarei clădiri, se afla deja clădirea Societăţii de Asigurări Dacia (1874), dar palatul BNR de pe strada Lipscani a schimbat modul de percepere a centrului comercial, prin impunerea componentei bancare. Nu întâmplător, în deceniile următoare, în jurul palatului, s-au ridicat construcţii ale sediilor celor mai importante bănci şi instituţii financiare (Societatea de Asigurare Dacia - România, Societatea de Asigurare Naţională, Banca de Scont, Camera de Comerţ şi Industrie şi Bursa, Casa de Depuneri, Banca Marmorosh-Blank, Banca Agricolă), ceea ce a dus la constituirea centrului financiar-bancar bucureştean, completând astfel noul chip european din bronz şi din piatră al capitalei, alături de clădirea Universităţii, de statuile lui Mihai Viteazul şi Ion Heliade Rădulescu, de Palatul Regal, Ateneul Român, Palatul de Justiţie, Fundaţiile Culturale Regale, Ministerul Agriculturii, Palatul Poştei şi Facultatea de Medicină. Una din cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului, aşa cum o prezenta o voce autorizată a arhitecturii româneşti, precum aceea a lui Ion Mincu, Palatul vechi al BNR a deschis seria clădirilor monumentale prin care instituţiile moderne româneşti nou create îşi asociau o imagine concretă ce le asigura vizibilitatea necesară pentru a se impune. http://www.bnr.ro/Vechiul-palat-BNR--1064.aspx

marți, 2 octombrie 2012

Casele din cartierul Mosilor


"...Strada Vaselor nr 8, in cartierul Mosilor, un cartier prin traditie armenesc. Casa avea doua camere si o bucatarie la parter iar sus, in mansarda, era apartamentul lui. Dar partea interesanta a cladirii era subsolul, care fusese o baie turceasca cu aburi, un adevarat hammam, cu pietre care se infierbanta si instalatiile de moda veche ale unei traditionale bai turcesti. Multe case din zona aveau aceleasi dotari. (...) Pe dinafara, casele erau modeste si banale, dar inauntru erau instalate ca la Istanbul, cu covoare scumpe pe mese, mobila veche si spatii inghesuite cu un talmes-balmes de obiecte. Drumul de la casa mea pana acolo era foarte placut, cu scurtaturi pe strazi cu case de altadata, cu gradini."
("Povesti ale doamnelor din Bucuresti" pag 359, Victoria Dragu Dimitriu) 

vineri, 1 iunie 2012

Palatul Cotroceni

21 octombrie 1881: Pe Şoseaua Cotroceni, în curtea Palatului şi în grădina acestuia, este terminată instalarea a 100 de lămpi cu petrol. Pentru folosinţa unei lămpi se plătesc 23 de bani pe seară, dar pe timpul cît Curtea Regală nu se află în Palatul Cotroceni sînt aprinse doar 7 (se va cere sporirea numărului lor la 12). http://atelier.liternet.ro/articol/5130/Gheorghe-Parusi/Cronologia-Bucurestilor.html

Incoronarea Regelui Carol I

10 mai 1881: Carol I este încoronat ca Rege al României. Coroana de oţel fusese turnată dintr-untun capturat în Războiul de Independenţă. Coroana reginei Elisabeta era din aur, simplă, fără pietre. Între 10 şi 13 mai vor fi organizate numeroase manifestări omagiale, consacrate evenimentului. Solemnitatea încoronării are loc la Mitropolie, de unde cortegiul se reîntoarce la Palatul Cotroceni. La ceremonii participă şi prinţul Leopold, fratele lui Carol I şi tatăl prinţului Ferdinand, viitorul rege. La serbările din Cişmigiu vor fi instalate "fîntîni luminoase" care foloseau proiectoare cu arc electric, acţionate de un motor Otto, de fabricaţie Dentz, fiind primul motor cu ardere internă adus în ţara noastră.
(Regii României, 18; Carmen Sylva, 29; Istorie-Cotroceni, 236; Rucăreanu-Începuturile electrificării, 22)

11 mai 1881: A doua zi a serbărilor consacrate încoronării lui Carol I este închinată defilării a 43 de care alegorice, simbolizînd agricultura, meşteşugurile, provinciile istorice, comerţul. S-auremarcat cele ale Societăţii de Tramvaie, ale Turnătoriei Lemaître, ale Berăriilor Oppler şi Luther, al cofetarilor-restauratori ş. a. Pornite de la Şosea, "carele simbolice" ajungeau prin Calea Victoriei în piaţa din faţa Palatului Academiei (Universitatea), unde era amenajată tribuna oficială.
(Ioniţă-Capşa, 108; Potra I, 404)
http://atelier.liternet.ro/articol/5130/Gheorghe-Parusi/Cronologia-Bucurestilor.html

Hanul lui Manuc

1881: Lambru Vasilescu vinde Hotelul Dacia, fostul Han Manuc, pe care îl cumpărase în 1862, lui Al.G. Băicoianu. În jurul acestui an fusese amenajată în curtea interioară a hotelului, Sala Dacia, locul de desfăşurare a numeroase întîlniri politice şi patriotice. Era locul preferat al întîlnirilor sindicale şi muncitoreşti, dar nu numai. În 1913, sala va fi transformată în magazie. Familia Băicoianu va deţine Hotelul Dacia pînă la naţionalizare; lăsat în părăsire, hotelul se va deteriora treptat. În 1967, va intra într-o lungă şi benefică restaurare, terminată în 1972.
http://atelier.liternet.ro/articol/5130/Gheorghe-Parusi/Cronologia-Bucurestilor.html


Palatul Stirbei

Cu prilejul restaurării Palatului Ştirbei sînt adăugate cele patru cariatide de la nivelul etajului II al faţadei, precum şi turnul de nord-est, care va strica simetria construcţiei (terminată în 1837). Modificările au fost făcute de Alexandru Ştirbei, fiul domnitorului, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Palatul era cunoscut pentru balurile selecte care se dădeau aici.
http://atelier.liternet.ro/articol/5130/Gheorghe-Parusi/Cronologia-Bucurestilor.html


Strada Atelierului

2 decembrie 1880: Consiliul Comunal atribuie străzii deschise în 1878 între Calea Griviţei şi Berzei numele de Strada Atelierului, întrucît pe la mijlocul ei se afla intrarea în Atelierele de atunci ale CFR.
http://atelier.liternet.ro/articol/5130/Gheorghe-Parusi/Cronologia-Bucurestilor.html